Definitie masura dex98
MĂSURÁ,
măsór
,
vb. I.
I.
Tranz.
1.
A
determina
cu
instrumente
sau
cu
aparate
de
măsură,
etaloane
etc
.,
valoarea
unei
mărimi
(
lungime
,
masă
,
greutate
,
tensiune
electrică
etc
.); a
lua
măsura;
spec.
a
cântări
. ♦ (
Rar
) A
aplica
pedepse
,
lovituri
etc
. ♢ Expr. (
Glumeț
)
A măsura
pe
cineva
(
sau
a măsura
cuiva
ceva
)
pe
spinare
= a
bate
, a
lovi
(
pe
cineva
).
2.
A
evalua
, a
aprecia
valoarea
,
mărimea
. ♢ Expr. (Reg.)
A-i măsura
cuiva
vorba
cu
îmblăciul
,
se
zice
despre
cineva
care
spune
nimicuri
sau
care
vorbește
nedeslușit
.
3.
A
străbate
(
pe
jos
), a
parcurge
de
la
un
capăt
la
altul
un
spațiu
, o
distanță
.
4.
A
cuprinde
cu
ochii
, a
cerceta
cu
privirea
o
distanță
,
un
loc
; a
scruta
. ♦ A
privi
pe
cineva
cu
atenție
; a
privi
disprețuitor
sau
amenințător
.
II
.
Fig.
1.
Tranz. A
cântări
, a
modera
, a
înfrâna
cuvintele
,
gesturile
,
manifestările
etc
.
2.
Refl.
și
tranz. A (
se
)
compara
cu
cineva
din
punctul
de
vedere
al
forței
fizice
,
intelectuale
etc
. ♢ Expr. (Tranz.)
A-
și
măsura
puterile
= a
se
lua
la
întrecere
în
luptă
. –
Lat
.
mensurare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
Permalink
MĂSÚRĂ,
măsuri
,
s.f.
I. 1.
Valoare
a
unei
mărimi
,
determinată
prin
raportarea
la
o
unitate
dată;
măsurare
,
determinare
. ♢
Loc
. adj.
și
adv.
După
(
sau
pe
) măsură
=
despre
îmbăcăminte
sau
încălțăminte
)
potrivit
cu
dimensiunile
corpului
;
după
dimensiuni
potrivite
.
De
(
sau
pe
) o măsură
=
deopotrivă
,
la
fel
,
egal
. ♢
Loc
. adv.
În
mare
(
sau
în
largă
) măsură
=
în
mare
parte
,
în
mare
cantitate
,
mult
.
În
mică
măsură
= într-o
proporție
neînsemnată
.
În
egală
măsură
=
la
fel
,
în
mod
egal
. ♢
Loc
. prep.
După
(
sau
pe
,
în
) măsura...
=
în
raport
cu
...,
proporțional
cu
... ♢
Loc
. conj.
Pe
măsură
ce
=
cu
cât
.
În
măsura
în
care
...
=
numai
atât
cât
... ♢
Loc
. vb.
A
lua
(
cuiva
)
măsură
= a măsura
diferite
dimensiuni
(
ale
cuiva
)
în
vederea
confecționării
unor
haine
,
ghete
etc
.
2.
Unitate
convențională
pentru
măsurarea
dimensiunilor
,
cantităților
,
volumelor
etc
.;
vas
,
aparat
etc
.
care
reprezintă
această
unitate
convențională
.
Instrument
(
sau
aparat
)
de
măsură
=
instrument
(
sau
aparat
)
cu
care
se
măsoară
. ♢
Loc
. adv.
Cu
aceeași măsură
=
în
același
fel
. ♦
Conținutul
unui
astfel
de
instrument
.
3.
Cantitate
determinată
,
întindere
limitată
.
4.
Cea
mai
mică
diviziune
care
stă
la
baza
organizării
și
grupării
duratei
sunetelor
muzicale
și
care
se
notează
printr-o
fracție
plasată
la
începutul
primului
portativ
. ♢
Bară
de
măsură
=
fiecare
dintre
liniuțele
care
taie
vertical
portativul
,
divizând
durata
piesei
muzicale
în
unități
metrice
egale
. ♢ Expr.
A
bate
măsura
= a
executa
cu
mâna
sau
cu
piciorul
mișcări
egale
și
regulate
,
care
marchează
diviziunile
grupurilor
de
note
aflate
în
fiecare
unitate
delimitată
de
barele
de
măsură.
5.
Unitate
metrică
compusă
dintr-
un
anumit
număr
de
silabe
accentuate
și
neaccentuate
sau
(
în
metrica
antică
) dintr-
un
anumit
număr
de
silabe
lungi
și
scurte
,
care
determină
ritmul
unui
vers
.
6.
(Fil.)
Categorie
a
dialecticii
care
reflectă
legătura
dintre
cantitate
și
calitate
,
cuprinzând
intervalul
în
limitele
căruia
schimbările
cantitative
pe
care
le
suferă
un
anumit
lucru
sau
fenomen
nu
duc
la
o
transformare
a
calității
lui
.
II
.
Fig.
1.
(
Mai
ales
la
pl.)
Dispoziție
,
procedeu
,
mijloc
întrebuințat
pentru
realizarea
unui
anumit
scop
;
hotărâre
,
prevedere
. ♢
Măsură
de
siguranță
=
mijloc
de
prevenție
specială
,
prevăzut
de
legea
penală
și
folosit
față
de
infractorii
care
prezintă
pericol
. ♢ Expr.
A
lua
măsuri
= a
executa
o
serie
de
lucrări
sau
a
duce
o
acțiune
în
vederea
realizării
unui
anumit
scop
.
2.
Capacitate
;
valoare
,
putere
,
grad
. ♢ Expr.
A
fi
în
măsură (
să
...)
= a
fi
în
stare
, a
avea
posibilitatea
,
calitatea
de
a
face
,
de
a
realiza
(
ceva
).
A-
și
da
măsura
= a-
și
manifesta
talentul
,
priceperea
în
realizări
concrete
;
arăta
totalitatea
resurselor
de
care
dispune
, a
dovedi
că
este
capabil
să
facă
,
să
realizeze
ceva
.
3.
Limită
,
punct
extrem
până
la
care
se
poate
concepe
,
admite
sau
până
la
care
este
posibil
ceva
;
moderație
,
cumpătare
,
înfrânare
. ♢
Loc
. adv.
Fără
(
de
) măsură
=
din
cale
-
afară
,
nemăsurat
,
exagerat
,
excesiv
.
Cu
măsură
=
în
limite
acceptabile
,
moderat
,
chibzuit
. ♢ Expr.
În
măsura
posibilului
=
atât
cât
va
fi
posibil
. –
Lat
mensura.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
Permalink
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK